În rândul celor 14 sfinţi pe care evlavia Evului Mediu i-a numit sfinţii ajutători, sfântaBarbara, sau Varvara, ori Vârvara, era invocată împotriva primejdiei de moarte subită şi de fulgere.
Ea a fost martirizată în oraşul Nicomedia, din Bitinia, pe vremea împăratului Maximin Tracul (235-
238), un om de statură herculeană, care consuma o amforă de vin pe zi şi zdrobea cu o lovitură de
pumn capul unui cal, şi care a voit să-i persecute pe creştini numai pentru că antecesorul său,
Alexandru Sever, fusese îngăduitor faţă de ei.
Actele Sfintei Barbara ne spun că ea era fiica unui om bogat din Nicomedia. Tatăl ei,
Dioscor, a închis-o într-un turn înalt pentru a o pune la adăpost de vizitele unor peţitori nedoriţi, dar
aici ea îi primea pe filosofii, oratorii şi poeţii angajaţi să o introducă în tainele ştiinţei şi artelor.
Nemulţumită de ceea ce afla de la aceștia, l-a chemat la ea şi pe renumitul Origene. Acesta l-a
trimis pe ucenicul său, Valentinian, care i-a expus pe larg adevărurile învăţăturii creştine şi apoi, la
dorinţa ei, a botezat-o în secret. Urmând convingerile sale noi, a distrus toate statuile zeilor din
castelul său şi a făcut semnul crucii pe pereţii casei. Când tatăl a văzut acestea, cuprins de mânie, a
voit să o omoare cu mâna lui, dar ea a scăpat şi a fugit în pădure. El a alergat după dânsa, a prins-o
şi, trăgând-o de păr, a dus-o direct la judecătorul Marcian, trimisul împăratului pentru condamnarea
creştinilor. Deoarece a refuzat să sacrifice zeilor, a fost bătută cu vergi, zgâriată cu ghearele de fier
înroşite, strânsă între plăci metalice înfierbântate. În cele din urmă, tatăl a cerut să i se facă onoarea
de a pune el însuşi capăt vieţii acestei fiinţe care i-a insultat pe zeii imperiului. A scos-o afară din
cetate şi, cu o lovitură de secure, i-a tăiat capul. În aceeaşi clipă, un fulger ca din senin l-a
transformat în cenuşă pe acest tată lipsit de omenie. De atunci, sfânta Barbara este invocată
împotriva primejdiei de moarte neaşteptată şi de loviturile fulgerului.
Dioscor, a închis-o într-un turn înalt pentru a o pune la adăpost de vizitele unor peţitori nedoriţi, dar
aici ea îi primea pe filosofii, oratorii şi poeţii angajaţi să o introducă în tainele ştiinţei şi artelor.
Nemulţumită de ceea ce afla de la aceștia, l-a chemat la ea şi pe renumitul Origene. Acesta l-a
trimis pe ucenicul său, Valentinian, care i-a expus pe larg adevărurile învăţăturii creştine şi apoi, la
dorinţa ei, a botezat-o în secret. Urmând convingerile sale noi, a distrus toate statuile zeilor din
castelul său şi a făcut semnul crucii pe pereţii casei. Când tatăl a văzut acestea, cuprins de mânie, a
voit să o omoare cu mâna lui, dar ea a scăpat şi a fugit în pădure. El a alergat după dânsa, a prins-o
şi, trăgând-o de păr, a dus-o direct la judecătorul Marcian, trimisul împăratului pentru condamnarea
creştinilor. Deoarece a refuzat să sacrifice zeilor, a fost bătută cu vergi, zgâriată cu ghearele de fier
înroşite, strânsă între plăci metalice înfierbântate. În cele din urmă, tatăl a cerut să i se facă onoarea
de a pune el însuşi capăt vieţii acestei fiinţe care i-a insultat pe zeii imperiului. A scos-o afară din
cetate şi, cu o lovitură de secure, i-a tăiat capul. În aceeaşi clipă, un fulger ca din senin l-a
transformat în cenuşă pe acest tată lipsit de omenie. De atunci, sfânta Barbara este invocată
împotriva primejdiei de moarte neaşteptată şi de loviturile fulgerului.
Rugăciune
Dumnezeule, tu ne dai astăzi bucuria de a o sărbători pe sfânta Varvara şi ne luminezi cu
exemplul curăţiei şi al tăriei sale. Dăruieşte-ne cu bunătate harul de a fi ajutaţi, prin meritele ei, să
înaintăm pe drumul credinţei. Amin.
exemplul curăţiei şi al tăriei sale. Dăruieşte-ne cu bunătate harul de a fi ajutaţi, prin meritele ei, să
înaintăm pe drumul credinţei. Amin.