În ziua amintită, chipul din icoană al Mariei s-a însufleţit, şi li s-a arătat îmbrăcată în doliu,
plânsă şi îndurerată din cauza urii fratricide care împărţea Florenţa în două: din 1275 locuitorii
Florenţei se împărţiseră în două tabere adverse, Guelfii şi Ghibelinii (două grupuri politico-sociale
care au împărţit Italia în două din secolul al XII-lea până în al XV-lea: guelfii erau de partea Papei,
iar ghibelinii de partea împăraţilor germani), care nu pierdeau nici o ocazie de a se încăiera, deseori
până la vărsarea de sânge.

Cei şapte tineri au hotărât să încerce a face ceva pentru a aduce puţină pace: s-au constituit
într-o asociaţie numită Maria îndurerată, şi s-au retras într-un loc singuratic din muntele Senario,
nu departe de oraş, pentru a se consacra rugăciunii şi actelor de penitenţă. Fapta lor pare deosebit de
neobişnuită, având în vedere că ei erau tineri, bogaţi şi nobili.

Când într-o zi, pe când coborau în oraş pentru a încerca împăcarea între două familii, un
copil a alergat la mama lui strigând: Iată sosesc servitorii Mariei, ei s-au simțit inspirați să adopte
aceste cuvinte pentru a se identifica. De altfel, alegerea lor şi consacrarea în slujba Mariei a devenit
definitivă: dezbrăcând veşmintele bogate de mai înainte şi aruncând pumnalul pe care îl purtau în
cutele lor, au făcut un legământ solemn de a-şi dedica viaţa întreagă cinstirii Preacuratei Fecioare
Maria.

Deseori, coborând din muntele numit Monte Senario pe care şi l-au ales de reşedinţă, mai
înainte de a intra în oraş treceau prin faţa unei bisericuţe închinate Bunei Vestiri în cartierul
mărginaş Cafagio. Tocmai în acest timp se răspândea zvonul că scena Bunei Vestiri din acea
bisericuţă a fost pictată de un înger pe când pictorul adormise. În urma afluenţei crescânde a
credincioşilor, capela a fost înlocuită cu un mare sanctuar către care au început să se îndrepte
mulţimi de pelerini. Lângă el şi-au stabilit locuinţa şi cei şapte fondatori ai Ordinului Slujitorii
Preacuratei Fecioare Maria. De aici, ei au răspândit în toate părţile evlavia lor către Fecioara Bunei
Vestiri, declarată apoi patroană a Florenţei. Data de 25 martie, sărbătoarea Bunei Vestiri, a fost
decretată de locuitorii Florenţei drept început de An Nou. Această practică a durat până la 1749. Cei
Şapte Fondatori sunt amintiţi individual în Martirologiul Roman, dar au o sărbătoare colectivă,
începând din anul 1888, an în care au fost canonizaţi de către Papa Leon al XIII-lea.

Rugăciune

Revarsă cu bunătate în noi, Doamne, evlavia ce i-a însufleţit pe sfinţii fraţi întemeietori, care,
uniţi în slujirea plină de râvnă a Născătoarei de Dumnezeu, au călăuzit poporul credincios spre tine.
Amin.